Greenpeace lansează astăzi un raport cu recomandări despre cum se poate face trecerea la transport nepoluant până în 2040. Soluții există, bani europeni există, rămâne ca politicienii europeni și români să își asume efortul, pentru că e în joc sănătatea tuturor.
Acum, România își pune în pericol cetățenii: nu construiește infrastructură pentru transportul alternativ, nu investește in transport public nepoluant. ba chiar încurajează cumpărarea de mașini diesel foarte vechi și poluante. De aceea, românii respiră aer de mină și avem foarte multe decese asociate poluării.
O nouă cercetare, comandată de Greenpeace Belgia și realizată de Climact and New Climate Institute, oferă o foaie de parcurs pentru decarbonizarea sectorului european de transport până în 2040, o tranziție care este în concordanță cu amploarea și viteza prescrise de comunitatea științifică și care ar aduce o contribuție echitabilă la reducerea poluării, limitarea încălzirii globale cu 1,5 ° C și combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimbărilor climatice.
Raportul descrie modul în care UE ar putea alimenta transportul prin intermediul energiei regenerabile (cu evitarea biocombustibililor discutabili) și cum să-și reducă seminificativ ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin transformarea modului în care se deplasează oamenii și mărfurile.
„Investirea banilor publici pentru a menține în viață sistemul de transport de ieri este o parodie, mai ales în contextul eforturilor de recuperare Covid. Aviația, transportul maritim și transportul rutier sunt printre cele mai poluante industrii din Europa. Este timpul să transformăm modul în care ne deplasăm, să trecem la alternative de transport mai curate, să reducem semnificativ emisiile pentru protejarea sănătății noastre și pentru a limita efectele schimbărilor climatice, să creăm locuri de muncă bune și să facem mobilitatea echitabilă, rezistentă și durabilă pentru toți.”, a declarat campaignerul Greenpeace România pentru aer curat și mobilitate, Alin Tanase.
În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din alte surse au încetinit sau au scăzut, emisiile din transporturi au continuat să crească într-un ritm accelerat în UE. Emisiile provenite din transport au fost cu 28% mai mari în 2017 decât în 1990. Doar sectorul transporturilor a fost responsabil pentru 27% din emisiile UE în același an.
Foaia de parcurs propusă se bazează atât pe pârghiile tehnologice, cât și pe cele sistemice, pentru a oferi recomandări de politici pentru factorii de decizie din instituțiile europene și guvernele naționale. Pârghiile tehnologice includ trecerea la tehnologii alternative și creșterea eficienței, în timp ce soluțiile sistemice includ reducerea nevoii de transport, trecerea la alternative ecologice și interzicerea completă a motoarelor cu ardere internă până în 2040.
Elementele esențiale ale tranziției prezentate sunt îmbunătățirea infrastructurii pentru mersul cu bicicleta și mersul pe jos în orașe; investiții semnificative și susținute în căi ferate, trenuri și autobuze electrice; interzicerea zborurilor pe distanțe scurte; eliminarea treptată a vânzărilor de vehicule noi pe bază de combustibili fosili și încheierea tuturor investițiilor în moduri de transport intens poluante, cum ar fi aeroporturi suplimentare.
Este de așteptat ca guvernele UE, în perioada 15 octombrie 2020 – 30 aprilie 2021, să prezinte Comisiei Europene planurile lor naționale de recuperare și reziliență în contextul Covid-19. Multe dintre măsurile prezentate pe larg în raport ar putea fi luate în considerare în acest context. Banca Europeană de Investiții, care a alocat aproape 15 miliarde EUR pentru extinderea drumurilor și aeroporturilor între 2016 și 2019, va adopta o nouă strategie climatică până la sfârșitul anului 2020. În paralel, Comisia Europeană elaborează un plan cuprinzător pentru o mobilitate inteligentă și durabilă, document planificat să fie adoptat până la sfârșitul anului 2020, chiar înainte de Anul European al Căii Ferate.
Sumarul raportului poate fi consultat aici.
Raportul complet poate fi consultat aici.