Țările din regiunea Balcanilor au propriile proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Fiecare are propriile interese și propria viziune despre cum ar trebui să arate rețelele de autostrăzi și ce orașe să servească.
Autostrăzi în Bulgaria
Bulgaria, deși este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană investește destul de eficient în infrastructura rutieră. Bulgaria a pus accentul pe conectarea celor mai mari orașe din regiune și a conectat Sofia (capitala) de Plovdiv (al doilea oraș ca mărime) și Burgas (port la Marea Neagră).
Bulgarii au înțeles că principala rută de comerț dintre Asia Mică și Centrul Europei trebuie să treacă prin Sofia și au construit autostrada A4 (Marița) care completează coridorul spre Istanbul. Autostrada care pleacă de la Ankara (5,4 mil locuitori) și trece prin Istanbul (15 mil locuitori) – Plovdiv (343.000 locuitori) – Sofia (1,23 mil locuitori) – Belgrad (1.37 mil locuitori) se conectează mai departe cu centrul Europei. Am menționat numărul de locuitori ca să vă faceți o idee despre puterea acestor orașe.
Tot Bulgaria a considerat că portul Salonic este important datorită distanței apropiate de Sofia și a riscului de închidere a Strâmtorii Bosfor, în consecință are în construcție autostrada A3 (Struma), un segment de 24 kilometri fiind inaugurat chiar în luna decembrie 2018.
Autostrada A3 (Struma) din Bulgaria
Autostrăzi în Serbia
Serbia, o țară cu numai 7 milioane de locuitori, nu este țară a Uniunii Europene și nici țară NATO, însă este o țară cu economie de piață funcțională. Dacă ar fi fost țară a Uniunii Europene probabil că nu ar fi avut astăzi 790 de kilometri de autostrada în uz.
Fără Uniunea Europeană, care poate deveni un obstacol în calea dezvoltării țărilor cu „viteza a doua” după cum spunea președintele francez, sârbii au construit autostrada A1 cu o lungime de 562 de kilometri în uz. Autostrada pleacă din Subotica și trece prin Novi Sad – Belgrad (centura Belgrad) – Nis – Leskovac – Vranje. Autostrada traversează fluviul Dunărea pe un pod larg și mai apoi râul Sava. De altfel, Serbia are numeroase poduri peste Dunăre și peste Sava, construite prin forțe proprii.
În orașul Nis (185.987 locuitori) pleacă o altă austostradă spre Sofia completând culoarul pe care l-am descris mai sus. După cum puteți vedea în clipul de mai jos, sârbii nu au nevoie de UE ca să construiască tuneluri spectaculoase prin munți.
Autostrada în Serbia
Autostrăzi în Ungaria
Ungaria are marele avantaj al unei câmpii perfect plane. Numai câteva râuri mari stau în calea autostrăzilor ungurești. Ungurii are aproximativ 1.491 de kilometri de autostradă, favorizați de costurile mici de construcție. Există numeroase poduri peste Dunăre și Tisa și ambiția de a lega Budapesta de toate orașele importante prin autostrăzi. În luna decembrie 2018, Ungaria a inaugurat ultimul tronson al autostrăzii M35 și o mică parte din autostrada M4.
Ungaria dorește să conecteze Transilvania de Budapesta prin drumuri rapide pentru a-și spori influența în zonele unde există comunități maghiare. Autostrada M4, aflată în construcție va fi conectată cu autostrada A3 din România atunci când aceasta va ajunge la graniță.
Autostrada M6 în Ungaria
Ca fapt divers, Ungaria a construit o serie de tuneluri pe autostrada M6. Probabil au făcut-o pentru palmares, pentru că românii ar fi putut să-i învețe cum să excaveze un munte întreg.
Autostrăzi în Munte Negru
Munte Negru este o țară cu ieșire la Marea Adriatică și o populație de numai 622.000 de locuitori, adică populația sectoarelor 3 și 4 din București. În ciuda resurselor limitate, politicienii din Munte Negru au luat decizia de a construi o autostradă costisitoare prin zona muntoasă. În acest sens au încheiat un constract cu statul chinez care va oferi finanțarea, companiile și muncitorii necesari unui proiect atât de amplu.
În prezent, Munte Negru nu are niciun kilometru de autostradă funcțional, însă are în construcție o autostradă care va lega orașul Bar (42.068 de locuitori) de Podgorica (capitala cu 186.000 de locuitori) și mai departe cu granița cu Serbia. Autostrada va avea 42 de tuneluri duble prin munți și 92 de poduri!
Miza este creșterea numărului de turiști și a veniturilor la bugetul țării. Deși autostrada costă aproape 1 miliard de euro, politicienii consideră că aceasta va returna profit după o perioadă rezonabilă.
Autostrăzi în Albania
Albania este o țară cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, cu un PIB de numai 13 miliarde de dolari și un relief accidentat, adică toate scuzele necesare pentru a nu construi autostrăzi. Cu toate aceste, albanezii operează o rețea de 333 de kilometri de autostradă. Albania a legat capitala Tirana de portul Durress de la Marea Adriatică și dorește să completeze autostrada spre Kosovo, văzut ca o provincie albaneză.
Autostradă în Albania
Tunelul de autostradă Thirrë-Kalimash are o lungime de 5,5 kilometri.
Autostrăzi în Republica Macedonia
Republica Macedonia este o țară de numai 2,1 milioane de locuitori ce a reușit să construiască o rețea de autostrăzi în lungime de 242 kilometri. În prezent alți 132 de kilometri se află în construcție. Deși cifra nu pare impresionantă ea trebuie judecată în contextul suprafeței reduse a țării și a PIB-ului de numai 12 miliarde de dolari. Autostrăzile din Macedonia unesc capitala țării, Skopie (544.000 de locuitori) cu regiunile învecinate.
Serbia, Munte Negru, Macedonia sau Albania nu sunt țări ale Uniunii Europene, însă au avut parte de politicieni care au pus infrastructura pe primul loc. Grecia a profitat din plin de fondurile Uniunii. Bulgaria și Ungaria au apelat și ele la fondurile europene, însă nu ar fi avut aceste rezultate fără să aloce suficienți bani din bugetele proprii.
Croația și Grecia au rețele de autostrazi foarte dezvoltate și lucrări de artă spectaculoase. Cele mai mari tuneluri de autostradă din regiunea Balcanilor se găsesc în Grecia și în Croația.
