Traficul din București a impus (și impune) construcția mai multor pasaje rutiere subterane. Acestea au rolul de a fluidiza traficul și de a reduce consumul de combustibil și timpii de parcurgere a anumitor rute urbane. În prezent (2017), în București, există un număr de 9 pasaje rutiere subterane.
Lista pasajelor subterane din București
Pasajul Mărășești
Pasajul Mărăşeşti a fost construit în anul 1988. Acesta are două benzi pe sens plus linie dublă de tramvai.
Pasajul Unirii
Pasajul Unirii este cel mai lung pasaj din București. Acesta are două benzi de circulație pe fiecare sens și subtraversează Piața Unirii. Lungimea totală, cu tot cu rampe este de 900 de metri dintre care 600 de metri acoperiți. Pasajul se află deasupra stației de metrou și a canalelor prin care curge Dâmbovița (canal pentru ape murdare și canal pentru ape curate – de suprafață). Pasajul a fost inaugurat la data de 6 iunie 1987, iar construcția acestuia a durat 34 de zile, fără a lua în calcul perioada de pregătire a șantierului.
Pasajul Victoriei
Pasajul Victoriei din București subtraversează piața Victoriei, deasupra celor două stații de metrou. Pasajul are două benzi pe sens, cale dublă de tramvai și a fost prevăzut cu stație subterană de tramvai, care nu este folosită. Pasajul a fost construit în anii 80.
Pasajul Lujerului
Pasajul Lujerului din București este un pasaj subteran rutier, cu 2 benzi pe sens și cale ferată dublă pentru linia de tramvai 41. Pasajul a fost inaugurat la 4 iulie 1987, are o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiți. Paralel cu acesta se mai află un alt pasaj de cale ferată care lega complexul Industrial Semănătoarea de calea ferată Cotroceni. Calea ferată a fost abandonată și a intrat în degradare.
Pasajul Bucur-Obor
Pasajul Bucur-Obor a fost inaugurat în anul 1979 și avea inițial două benzi rutiere pe sens plus cale dublă pentru tramvai. De-a lungul timpului, pasajul Bucur-Obor a suferit mai multe modificări. Prima dintre acestea a fost construcția metroului, când tramvaiul a fost scos la suprafață pe bretelele laterale. Mai târziu, liniile de tramvai au fost mutate pe centrul pasajului, pe la suprafață, fiind construite două stații de tramvai legate de stația de metrou din subteran. Din interiorul pasajului rutier se poate intra în parcarea subterană Obor, iar paralel cu acesta mai există două pasaje subterane pietonale.
Pasajul Muncii
Pasajul Muncii din București a fost construit în 1985. Pasajul Muncii acoperă șoseaua Mihai Bravu pe o lungime de 124 de metri și este încadrat de două rampe de 200 de metri în partea de nord spre Vatra Luminoasă, respectiv 169,28 metri în sud spre strada Baba Novac.
Pasajul Băneasa
Pasajul Băneasa a fost inaugurat la 27 noiembrie 2009, după doi ani de lucrări și amânări succesive. Tunelul propriu-zis are o lungime de 72 de metri, subtraversând o intersecție extrem de aglomerată. Pasajul are două benzi pe sens, iar la baza acestuia se află o conductă cu diametrul de 2,4 metri, pentru preluarea apelor pluviale.
Pasajul Piata Presei Libere
Pasajul Piata Presei Libere a fost inaugurat în data de 19 iulie 2015. Pasajul are o lungime de circa 700 de metri. Acesta pornește din Soseaua București-Ploiești și se bifurcă pe Soseaua Kiseleff și pe bd. Marăsti. Pasajul Piata Presei Libere este primul pasaj rutier din România ce are o bifurcație în subteran.
Pasajul Piața Sudului
Pasajul Piața Sudului a fost inaugurat în data de 23 iulie 2017. Pasajul are două benzi pe sens și o porțiune acoperită de 57 de metri. Deși este cel mai mic pasaj rutier subteran din București, lucrările au durat mai bine de trei ani, acestea fiind blocate de birocrație și de nenumăratele certuri politice.
