Organizațiile de mediu au reușit să oprească contrucția unei hidrocentrale de 65MW de pe râul Jiu. Construcția acesteia este vitală pentru sistemul energetic românesc, dat fiind aportul tot mai mare al energiei verzi în sistem și necesitatea de acoperire a intervalelor în care nu bate vântul.
În spatele unor ONG-uri (Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg) cu „bune intenții” se ascund de multe ori interese meschine, iar judecătorii români ar trebui să fie mai înțelepți atunci când din pix hotărăsc aruncarea pe apa Jiului a 155 de milioane de euro. Nu putem ca din cauza unor motive puerile – cum ar fi lățimea scărilor pentru pești – să punem în pericol investiții mari în economia românească, ce ar fi adus beneficii enorme pe termen lung.
În timp ce mai multe hidrocentrale începute și aflate în diverse stadii stau nefolosite, România arde cărbuni și gaz din import pentru a-și acoperi necesarul de energie electrică. Fără aceste hidrocentrale, vor exista în continuare poluări masive cauzate de termocentrale, însă acest lucru nu contează în argumentațiile ONG-urilor pentru că interesele lor meschine, alimentate cu bani din surse necunoscute, nu includ și binele țării.
Trebuie să înțelegem că trăim într-o lume care își calculează resursele energetice în TEP (tone echivalent petrol, 1 TEP = 11,63 MWh). O lume care duce războaie pentru petrol și pentru gaze. Că există țări ostile nouă care folosesc gazul ca instrument de influențare a politicilor în Europa. Iar noi ne permitem luxul de a bloca și de hotărî investiții cu valori uriașe. Dacă noi românii suntem bogați rău și ne putem bate joc de insvetiții, țări precum Germania și Polonia sunt sărace și folosesc în continuare centralele pe cărbuni. La ei poluarea nu e o problemă!
Minerii din Valea Jiului au rămas fără locuri de muncă după restructurările sectorului minier, iar noile locuri de muncă în sectorul energiei curate (hidro, eolian) ar fi oferit salarii pentru o parte dintre ei.
În iarna anului 2018, România își asigura cu greu necesarul de energie electrică, iar presiunea în rețelele de gaze scăzuse până la un nivel în care punea în pericol siguranța alimentării. Pentru a acoperi deficitul de energie, România importă petrol, gaze și câteodată și energie electrică și chiar lemne de foc din Bulgaria, devenind dintr-o țară săracă, una și mai săracă.
Faptul că energia electrică este scumpă și insuficientă, îi determină pe unii români să se încălzească cu lemne și cărbuni la bloc. Imaginii demne de țările subdezvoltate puteți vedea în reportajul următor: http://adevarul.ro/locale/craiova/foto-Incalzirea-moderna-orasul-calafat-soba-bloc-lemne-carate-cuscripetii-stam-patru-oameni-intr-o-camera-apartament-e-foarte-frig-1_5a9bd9bedf52022f75332284/index.html