Home » Auto » LADA – masina nationala a Rusiei

LADA – masina nationala a Rusiei

LADA este fara indoiala cel mai cunoscut brand sovietic. Recunoscuta pentru constructia robusta, fara prea multe elemente din plastic, automobilul fabricat in Togliati a reprezentat in anii ’70 imaginea succesului in fostele tari ale blocului sovietic.

Inceputurile
Lada este cunoscuta in Rusia mai mult prin denumirea fabricii VAZ (Volzhsky Automobilny Zavod) infiintata in anul 1966. La acea data Ministrul Industriei de Automobile din Uniunea Sovietica, A.M. Tarasov impreuna cu Directorul FIAT, Vittorio Valletta semnau un contract care va pune bazele noii uzine Auto de pe Volga. Uzina VAZ este una dintre cele mai impresionante realizari ale comunistilor rusi, liniile de productie se intindeau pe 270 de kilometri iar in fabrica lucrau 180000 de persoane. In primii doi ani au fost asamblate doar 100000 de autoturisme din cauza faptului ca productia se derula odata cu constructia uzinei.

Lada 2101

Lada 2101

Anii ’70
In 1970 a inceput activitatea propriu-zisa cu lucrarile la noua facilitate de productie terminate. Modelul FIAT 124 “Zhiguli” denumit si 2101 a beneficiat de o vasta infrastructura de distributie si service devenind “masina poporului”. Automobilul a fost disponibil in diverse variante, inclusiv camioneta, cu motoare de la 1200cc si 60CP pana la 1700cc si 80CP.

Lada Samara

Lada Samara

Anii ’80
Anii 1980 au inceput cu o premiera LADA, prezentarea modelului Samara. Modelul avea un design in ton cu timpurile respective si era perceput ca un progres tehnologic major. Automobilul a participat la diverse competitii insa dotat cu propulsoare occidentale. Pentru a putea concura alaturi de gigantii Auto vest-europeni s-au implicat in constructia unor modele de curse inclusiv inginerii de aviatie din cadrul companiei Tupolev.
La scurt timp dupa ce romani au construit Dacia 500 Lastun, rusii au proiectat modelul Oka-1111, o masina de oras realizata impreuna cu FIAT. Autoturismul construit intr-o fabrica Kamaz se asemana destul de mult cu FIAT Cinquecento dar avea un motor total diferit, de 650-750cc in doi cilindri, practic era un motor SOHC luat dupa Samara si “taiat” pe jumatate.

Lada Oka (vaz1121)

Lada Oka (vaz1121)

Acelasi motor a fost realizat in versiune cu trei cilindri pentru prototipul 1121 fabricat in anul 1988. Ca sa facem o paralela, romanii “taiasera” la acea vreme motorul de Oltcit pe jumatate pentru a obtine propulsorul in doi cilindri care echipa Lastunul. Procedeul era des folosit, prin acest mod realizandu-se economii in dezvoltarea unor noi motoare. Lada Oka-1111 nu s-a bucurat de prea mare succes in randul rusilor, obisnuiti cu robusta LADA 2101, desi inginerii au incercat sa imbunatateasca autoturismul.

Niva – masina de teren pentru rusul de rand
Lada Niva a inceput sa fie fabricata in anul 1976, automobilul 4×4 cu tractiune permanenta, utilizata la acea data doar de cateva modele din lume, cum ar fi Range Rover, dispunea de o cutie de viteze cu 5 trepte si reductor. Diferentialul spate era blocabil pentru o mai buna aderenta pe teren alunecos. Seful proiectului care a dus la realizarea autoturismului de teren Lada Niva se numea Vladimir Sergeevich Solovev iar inginerul sef Valery Pavlovich Semushkine.

Lada Niva

Lada Niva

Niva inseamna in limba rusa “camp” insa masina 4×4 trebuia sa fie universala, adaptabila la diverse sarcini, inclusiv militare. Asa a luat fiinta versiunea “Reka” (rau), un vehicul amfibiu cu structura intarita capabil sa traverseze raurile cu o viteza de maxim 9 kilometri pe ora. Masina era dotata cu un motor de 1300cc si 60CP derivat din propulsorul FIAT montat pe LADA 2101. Reka nu a fost fabricata in serie mare din cauza principalului cumparator care intrase deja in criza si anume armata rusa.
Anii ’90 au adus pentru Niva posibilitatea de a fi echipata cu noi motoare de provenienta vest-europeana. Modelel vandute in tari ca Italia si Franta beneficiau fie de propulsoare de 1700cc cu injectie, fie de motoare Peugeot 1.9 turbodiesel. In anul 1994 a fost lansat modelul Niva 2131 cu ampatament marit, motor de 2000cc si 100CP. Experimentele inginerilor rusi au continuat pe cobaiul de casa fara sanse de a fi puse in productia de serie. Prototipuri cu motoare Wankel (motoare rotative asa cum putem gasi pe modelel Mazda RX) de 200CP si diverse modele de caroserie tineau aprinsa imaginatia rusilor de rand.

Anii ’90
Schimbarile politice de la Moscova au insemnat o mai mare libertate pentru inginerii rusi. In 1991 a fost creat prototipul Katran 1.6i, un coupe cu doua usi, insa din cauza subfinantarilor automobilul nu a putut fi transpus in productia de serie. Prima masina moderna a aparut in schimb in anul 1995, LADA 2110 era echipata cu motoare cu patru cilindri cu 8 si 16 supape. De asemenea a fost disponibila pentru o scurta perioada o versiune echipata cu motor Opel de 2 litri si 150CP.

Lada Calina

Lada Calina

Un autoturim complet nou a fost realizat in anul 1999, Calina este echipata cu motoare de 1.5 litri si 71CP cu 8 supape si 1.5 litri, 90CP si 16 supape. Masina care se afla si astazi in productie nu este prea bine primita de piata din cauza tehnologiei invechite.

Numarul masinilor realizate de Lada este prea mare pentru a fi analizat pe rand, dealungul timpului au existat diverse concepte realizate de inginerii Auto rusi pentru a atrage finantari dictate de partidului comunist, insa fara prea mare succes.

Lada Concept car

Lada Concept car

Majoritatea fondurilor se duceau in productia de armament, acolo unde rusi au devenit experti. Situatia era similara si in Romania, inginerii de la Dacia nu aveau prea multa libertate de miscare in ceea ce priveste imbunatatirea automobilului national.
Pentru a face fata concurentei tot mai acerbe din ultimii 10 ani compania rusa a incheiat un parteneriat cu Renault pentru fabricarea unui autoturism complet nou, pe baza modelului Logan.

Etichete: , , , , , , , , ,
Postat de in data de 2008/11/25. In categoria Auto. Puteti urmari acest articol prin RSS 2.0. Puteti lasa un comentariu la acest articol

One Response to LADA – masina nationala a Rusiei

  1. Pingback: Gabriel Miştodie de la Adevărul e un ciorditor | zoso blog

Leave a Reply