Comisia Europeană a adoptat în luna iunie 2026 două strategii dedicate: una pentru insulele Uniunii Europene și una pentru comunitățile costiere ale UE, stabilind pentru prima dată o abordare europeană coordonată menită să sprijine aceste teritorii și să le valorifice potențialul pe termen lung.
Cele două inițiative introduc o abordare țintită, dedicată nevoilor specifice și provocărilor unice ale:
- celor 17 milioane de persoane care locuiesc pe peste 4.000 de insule din 16 state membre ale UE;
- celor 95 de milioane de persoane care trăiesc de-a lungul celor 70.000 km de coastă ai UE și în zonele costiere din 22 de state membre.
În acest scop, Comisia propune o abordare coerentă și integrată, care tratează economia, conectivitatea, energia, mediul, demografia și securitatea într-un mod unitar, urmărind transformarea provocărilor cu care se confruntă aceste teritorii în oportunități și avantaje durabile. Aceasta include asigurarea faptului că nevoile lor specifice sunt reflectate pe deplin în viitoarele propuneri și sunt aliniate cu prioritățile generale ale Uniunii Europene.
Majoritatea insulelor UE se confruntă cu provocări comune care afectează sustenabilitatea economică și calitatea vieții, precum izolarea geografică, conectivitatea limitată, costurile ridicate de transport și durata mare a călătoriilor, piețele mici și fragmentate, dependența excesivă de turism, dependența ridicată de combustibili fosili, vulnerabilitatea la schimbările climatice, declinul demografic, lipsa resurselor de apă, accesul redus la servicii esențiale și alte costuri suplimentare asociate caracterului insular.
Situate la intersecția dintre uscat și mare, comunitățile costiere ale Europei reprezintă un activ esențial. Acestea combină un bogat patrimoniu de mediu, cultural și maritim cu un potențial semnificativ de dezvoltare a unei economii albastre durabile. În același timp, comunitățile costiere europene se află în prima linie a efectelor schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității marine și costiere și a poluării marine, fenomene care le afectează reziliența pe termen lung și dezvoltarea economică. Unele dintre acestea se confruntă și cu presiuni suplimentare, precum turismul dezechilibrat, lipsa locuințelor accesibile, caracterul sezonier al activității economice și oportunitățile limitate de angajare, ceea ce determină migrația tinerilor și instabilitate economică.
De aceea este esențială o abordare adaptată. Cele două strategii funcționează în paralel și se completează reciproc, abordând presiunile comune și răspunzând în același timp realităților specifice ale insulelor și comunităților costiere.
Recunoscând aceste provocări interconectate, UE a elaborat două strategii complementare pentru a crea un cadru coerent în cadrul politicilor și finanțărilor existente, cu scopul de a consolida oportunitățile economice, calitatea vieții și reziliența acestor teritorii.
O strategie pregătită pentru viitorul insulelor europene
Strategia urmărește integrarea nevoilor insulelor și reflectarea provocărilor acestora în politicile generale ale UE, adaptate specificului lor. Ea este structurată pe patru piloni principali:
Dezvoltare economică, conectivitate, competitivitate și inovare
Sprijinirea antreprenoriatului, a economiilor locale diversificate, a turismului sustenabil și a digitalizării, precum și reducerea deficiențelor de conectivitate care limitează activitatea economică și viața de zi cu zi pe insule.
Securitate energetică, protecția mediului și reziliență climatică
Accelerarea decarbonizării, dezvoltarea energiilor regenerabile, adaptarea la schimbările climatice și protejarea biodiversității.
Comunități și demografie
Consolidarea serviciilor publice, a sistemelor de sănătate, a locuirii, educației și incluziunii sociale pentru a combate depopularea și a păstra populația tânără.
Securitate și pregătire pentru situații de criză
Creșterea rezilienței în fața dezastrelor naturale asociate crizei climatice, a riscurilor maritime și a altor amenințări emergente.
Strategia promovează instituirea unui dialog regulat între instituțiile UE și reprezentanții insulelor, precum și diverse măsuri de sprijin tehnic, inclusiv dezvoltarea capacităților și schimbul de bune practici. Statele membre sunt invitate să includă măsuri dedicate dezvoltării insulelor în viitoarele Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, inclusiv măsuri legate de conectivitate, servicii și infrastructură. De asemenea, acestea sunt încurajate să dezvolte instrumente de investiții teritoriale pentru promovarea strategiilor integrate destinate insulelor și pentru facilitarea cooperării.
O strategie pentru comunități costiere prospere
Strategia dedicată comunităților costiere se concentrează pe trei priorități:
Promovarea prosperității
Susținerea unei economii albastre dinamice, competitive și diversificate, stimularea inovării și a noilor modele de afaceri — precum pescaturismul, bioeconomia și energia regenerabilă offshore — și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate.
Consolidarea rezilienței
Creșterea capacității de adaptare la schimbările climatice și la provocările de mediu, economice, sociale și de securitate, inclusiv prin implementarea inițiativei OceanEye, prezentată recent.
Îmbunătățirea calității vieții
Promovarea unor comunități vii, incluzive și atractive, unde oameni de toate vârstele pot trăi, munci și se pot bucura de mediul înconjurător, protejând în același timp cultura maritimă, patrimoniul și identitatea locală.
Strategia pune accent pe soluții adaptate și conduse la nivel local, recunoscând diversitatea nevoilor comunităților costiere, de la sate pescărești izolate până la mari orașe portuare.
Principalele măsuri propuse
- Implicarea comunităților costiere în planificarea spațială maritimă prin viitorul Act privind Oceanele, promovând utilizarea durabilă a capitalului natural marin, adaptarea la schimbările climatice și noi oportunități de creștere durabilă.
- Sprijinirea clusterelor și lanțurilor valorice din bioeconomia albastră prin proiecte locale conduse de comunități, în cadrul viitoarei Inițiative Europene pentru Inovare în Bioeconomia Albastră.
- Dezvoltarea unui sistem de certificare a creditelor de carbon albastru pentru a crea noi surse de venit și oportunități economice pentru comunitățile costiere.
- Consolidarea rezilienței climatice prin evaluări sporite ale riscurilor, cartografierea investițiilor și sprijin pentru dezvoltarea capacităților de adaptare costieră, cu implicarea Băncii Europene de Investiții și a misiunilor UE privind Adaptarea la Schimbările Climatice și Restaurarea Oceanelor și Apelor.
Context
UE găzduiește peste 4.000 de insule locuite în 16 state membre, inclusiv cele trei state insulare — Cipru, Irlanda și Malta — unde trăiesc aproximativ 17 milioane de persoane. Aceste insule reprezintă o parte importantă a identității, economiei, istoriei și patrimoniului cultural al Uniunii Europene.
Strategia UE pentru Insule se bazează pe consultări publice ample, inclusiv contribuții ale părților interesate, ale Parlamentului European, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European și ale comunităților insulare, care au solicitat de mult timp un cadru politic dedicat.
În același timp, 95 de milioane de persoane — aproximativ 21% din populația UE — locuiesc de-a lungul celor 70.000 km de coastă ai Uniunii sau în zonele costiere din 22 de state membre. Strategia pentru Comunitățile Costiere a fost elaborată în mod similar pe baza unei consultări publice, pentru a reflecta perspectivele comunităților locale.
Ambele strategii sunt aliniate cu Pactul European pentru Oceane, lansat în 2025, și completează politicile mai largi ale UE privind acțiunea climatică, coeziunea și dezvoltarea durabilă.
Regiunile ultraperiferice ale UE nu sunt incluse în aceste propuneri, deoarece beneficiază de o strategie separată, dedicată statutului lor special conform articolului 349 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Această strategie va fi prezentată ulterior în cursul acestui an.
