Prețul motorinei a trecut de pragul psihologic de 2 euro în Germania. Acest lucru se va reflecta în creșteri ale prețurilor pe întregul lanț de producție, clientul fiind cel care va suporta în final totul.
Producția de petrol a fost afectată în mai multe țări, iar livrările prin Strâmtoarea Hormuz, prin care, în mod obișnuit, tranzitează aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, sunt blocate din cauza războiului.
Vulnerabilitatea lanțurilor de producție ale benzinei, motorinei și kerosenului și prețurile volatile pot genera tulburări sociale și sărăcie chiar și pe cel mai bogat continent al lumii.
Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria sunt dependente în proporție de 100% de importurile de petrol. În situații de criză, mobilitatea populației poate fi susținută prin producția de biocombustibili și cu ajutorul vehiculelor electrice. Europa produce electricitate ieftină, mai ales pe timp de vară când producția din fotovoltaice este excedentară. Aceste scenarii nu sunt ceva nou în Europa. În anii ’70 au fost situații în care benzina nu numai că era foarte scumpă, dar nu mai era disponibilă la pompe.
România nu este pregătită pentru o criză a petrolului, deși are o mică producție proprie.
Țara noastră produce intern aproximativ 2,5 – 3 milioane tone țiței / an și consumă aproximativ 9 – 11 milioane tone țiței / an.Diferența este acoperită de importuri ce au ca sursă țări precum Kazahstan, Azerbaidjan, Irak și Rusia.
Creșterile de preț ale motorinei sunt mai greu de suportat în România, țara Uniunii Europene cu cea mai mare pondere a populație aflată sub pragul sărăciei. Polarizarea socială, facilitățile fiscale pentru bogați și impozitele tot mai mari plătite de săraci ne transformă într-o Burkina Faso a Europei.
