Romania a inteles din primele zile de dominatie sovietica ca dependenta de aceasta tara va duce la multe compromisuri de natura politica. Strategia noastra din ultimii 50 de ani a constat in construirea unui sistem energetic independent pe cat posibil, care sa nu fie folosit ca instrument de presiune in deciziile politice. Tari precum Moldova sau Georgia sunt legate printr-un cordon ombilical de importurile de energie si in principal de gazul rusesc. Intreruperea livrarilor de gaze in mijlocul iernii echivaleaza cu moarte subita pentru fostele republici.
Nici Germania nu sta prea bine, sistemul energetic german fiind primitiv de-a dreptul comparat cu cel Romania. Germania produce numai 12% din energia electrica nationala din surse nepoluante, restul insemnand carbune, petrol, gaze sau energie nucleara, adica emisi de dioxid de carbon in atmosfera. (Vezi Wikipedia ) Doua treimi din energia folosita de Germania vine din import, o buna parte din combustibilii fosili vin din Norvegia, de aici si bunastarea acestei tari.
Romania a investit miliarde de dolari in hidrocentrale. Hidrocentralele de la Portile de Fier, Vidraru, Vidra sau Izvorul Muntelui sunt adevarati colosi energetici iar investitiile nu se opresc aici.
In urmatorul deceniu se vor construi, in parteneriate cu firme private, 47 de noi hidrocentrale in valoare de peste 3 miliarde de euro. Cea mai mare va fi cea de la Tarnita ce va avea o putere instalata de 1000MW, altele vor fi construite pe pe râurile Mureş, Buzău, Someş, Lotrioara, Arieş şi Siret.
In Romania 30% din energia electrica este produsa in hidrocentrale, in energia eoliana se investeste masiv, ai ales in Dobrogea iar al treilea reactor nuclear de la Cernavoda se afla intr-un stadiu avansat de constructie.