Studiul publicat în Environmental Letters, pe 21 iulie 2025, evidențiază o tendință tot mai clară: schimbările climatice afectează lanțurile de aprovizionare cu alimente și devin un factor esențial al inflației globale.
Secetele, inundațiile, valurile de căldură și furtunile au afectat producția agricolă în multe regiuni. Culturile de bază precum grâul, orezul și porumbul s-au scumpit din cauza randamentului scăzut și a lanțurilor de aprovizionare perturbate. Recoltele slabe, obținute în țările mari exportatoare de alimente (precum SUA, Brazilia sau Ucraina) afectează piețele globale, ducând la creșteri de prețuri chiar și în zonele neafectate direct.
Alimentele sunt o necesitate de bază, iar scumpirea lor afectează direct bugetele gospodăriilor, mai ales pe cele cu venituri mici. Inflația alimentară contribuie la inflația generală, crescând costurile de trai chiar dacă alte sectoare (precum energia sau locuințele) rămân stabile.
Politicile de mediu sunt o altă cauză a scumpirii alimentelor. Țările din Europa au introdus biocombustibilii (bioetanol, biodiesel, biogaz și biomasa) în industrie și au subvenționat producția acestora. Prin urmare, cantitatea de alimente a scăzut, suprafețele de teren cultivate pentru hrana directă sau indirectă a populației s-au redus, fermierii preferând să livreze rapița, porumbul și floarea soarelui către rafinăriile de biocombustibili. Mai mult, anumite suprafețe au trebuit să rămână pășuni, iar altele au fost plantate cu plante energetice.
Pentru Europa scumpirea alimentelor este doar o chestiune de cost și nivel de trai, însă pentru Africa, India și anumite țări din Orientul Mijlociu, scumpirea alimentelor determină foamete, malnutriție și boli asociate malnutriției.
