Economia românească este susținută de câteva resurse importante fără de care am fi mai săraci cu vreo 10 miliarde de euro (adică mai bine de jumătate din cel mai mare împrumut de la FNI pe care le-a luat țara noastră). Fără bani aduși de românii care muncesc în afară și fără exporturile câtorva companii românești ce au peste un miliard de euro cifra de afaceri, România ar fi trimisă rapid la sapă de lemn. În topul exporturilor românești se află Dacia. Compania deținută de Renault exportă 90% din automobile produse la Mioveni devenind o marcă consacrată la nivel global. Principalele piețe la export, Franța și Germania, sunt și cele mai pretențioase însă nemții și francezii apreciază în al mod lucrurile față de cum o facem noi. Dacia este urmată de Nokia, Rompetrol și Combinatul ArcelorMittal din Galați, fiecare dintre aceste companii fiind un exemplu de succes.
În fiecare an, pentru echilibrarea deficitului de cont curent, exporturilor românești se adaugă banii românilor ce muncesc în afară în sumă de aproximativ 7 miliarde de euro. Fără acesti bani României i-ar fi mult mai greu decât îi este în prezent, măsurile de combatere a crizei ar fi mult mai drastice și mai multe sute de mii de români și-ar pierde locurile de muncă.
Valoarea sumelor trimise de românii care muncesc în afara ţării a scăzut de la 5,156 miliarde de euro în 2008 la 3,026 miliarde de euro în 2009, deci in niciun caz 7 miliarde. Chiar daca luam banii cash care sa spunem ca ar mai fi inca atat tot nu s-ar ajunge la 7 mld in 2009. Ce nu se precizeaza in raportarile statistice sunt marfurile aduse in tara de romani, de la haine la echipamente industriale si automobile.