Eforturile Uniunii Europene de a reduce dependența de produsele derivate din petrol sunt îndreptate către domenii pe care cu greu le putem intui. După subvenționarea unor proiecte precum combinate pentru obținerea unor adezivi naturali pe bază de lignină sau piloni din lemn pentru eoliene, politica europeană a început să promoveze întoarcerea la o serie de produse naturale, de calitate, care pot înlocui parțial (nu total) anumite produse din piață.
Bureții naturali
Cei mai mulți bureți pe care îi folosim astăzi sunt obținuți în mod industrial din poliuretan, celuloză sau latex. Procesele de fabricație implică derivați din petrol, izocianații și un consum specific de energie. Alternativa la acești bureți vine de la o plantă miraculoasă folosită atât pentru obținerea bureților naturali, cât și ca aliment în unele zone ale planetei.
Lufa este o plantă din familia Cucurbitaceae (ca dovleceii, castraveții etc.). Fructele tinerelor plante pot fi consumate ca legume, dacă sunt lăsate să se coacă complet, sau devin fibroase și se folosesc ca bureţi naturali. În unele locuri, se cultivă lufa ca „legumă exotică” sau ca plantă de fibre / bureți naturali. De exemplu unii fermieri fac asta ca afacere (producând lufă pentru bureți) în afara circuitelor industriale standard.
Primul soi de lufă omologat în România
Există și bureți naturali de origine animală (bureți de mare). Aceștia provin din organisme marine numite Porifera (bureți de mare). Cresc pe fundul mării și au un schelet natural foarte flexibil. Se recoltează manual în zone precum Marea Mediterană, Caraibe sau Marea Egee. Bureții de mare se folosesc în cosmetică, machiaj sau îngrijirea bebelușilor. Bureții naturali, atât cei de mare cât și cei din lufa sunt biodegradabili.
