Reducerile de personal din invatamant afecteaza foarte multe familii si pun intr-o situatie dificila o serie de oameni nevoiti sa-si caute un loc de munca la particular acolo unde pregatirea si competitia conteaza cu adevarat.
Cateva aspecte de care nu putem sa ne ascundem sunt de luat in calcul:
– sunt oameni in scolile din sate care sunt suplinitori dar nu au habar de engleza sau de materia pe care o redau
– ducem lipsa de specialisti, elevii nostri invata prea multa literatura dar habar nu au de fizica si matematica.
– scoala nu este adaptata la realitate, structura materiilor a ramas undeva la nivelul anilor ’70, sistemul de notare si examenele nu stimuleaza elevii. Masurile luate de Abramburica, cel mai prost ministru al invatamantului din Romania, a bulversat total elevii si profesorii in aceiasi masura.
– populatia Romaniei scade, la fel si numarul de copii in scoli, paradoxul face ca numarul profesorilor sa fi crescut in ultimiii ani
– peste 2 milioane de romani au emigrat, foarte multi si-au luat copii cu ei
– in mediul rural exista scoli care au 10 elevi, pentru acestia 10 exista poate 20 de persoane angajate.
– in scoale se invata multe materii, majoritatea stufoase, reducerea numarului de materii inseamna reducerea numarului de profesori
– un sfert din cadrele didactice sunt suplinitori, care nu sunt capabili sa treaca un examen simplu.
– avem 8000 de profesori pensionari care inca mai predau. Acestia se pot bucura in continuare de pensie si totodata ar face loc unora mai tineri si mai bine pregatiti prin retragerea lor.
– sefii de sindicat sunt milionari in euro, putin le pasa de eficienta statului sau de banii pe care ii platim prin impozite. Greva de la metrou a fost un bun exemplu in acest sens, atunci cand angajati cu salarii de 40 de milioane de lei vechi protestau pentru mariri.
