Fără a avea pretenția unei analize sofisticate în domeniul energie și fără a împărtăși părerile unor experți în energetică vom încerca să aducem în atenție câteva lucruri punctuale ce ne costă pe fiecare dintre noi.
Guvernele europene, inclusiv cel al României, încearcă să reducă poluarea și consumul de combustibili fosili. Pentru acest lucru statul subvenționează energia curată, la această categorie intrând: centralele hidroelectrice cu o putere instalată mai mică de 10MW, turbinele eoliene, centralele pe biocumbustibili și biomasă, centralele solare și centralele geotermale.
Această subvenție, precum și acciza pe energia electrică se reflectă în factura fiecăruia dintre noi. Subvenția a dus la investiții masive ce s-au concretizat în capacități instalate de mii de megawații.

Puterea instalată în România: energie verde

În luna decembrie a anului 2013, în România existau centrale de producere a energiei din surse regenerabile cu o putere de 4.255 de MW, conform ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie ).
Dintre acestea: 2.503 MW pe eolian, 1.155 de MW pe fotovoltaic, 65 MW pe biomasă, 530 de MW în hidrocentrale mici.
Pe lângă acestea în ultimii ani au mai fost instalate grupuri de producere a energiei electrice pe gaz (OMW) și se pregătește intrarea în sistem a unei noi hidrocentrale de 35MW.
Centrala OMW de la Brazi a costat circa 530 de milioane euro. Centrala are o capacitate de 860 de MW si ar putea furniza pana la 8-9% din necesarul de electricitate al României. Pentru a genera această electricitate, centrala arde cantități impresionante de gaze.
Deși capacitățile cresc an de an, consumul scade.

„Ca o cifră, consumul brut de energie electrică în 2013 este estimat să fi scăzut cu 7%, prin extrapolare, până la finele anului faţă de anul precedent, ceea ce poate suna dramatic. În acest context, ANRE încearcă să găsească un echilibru între interesele principalilor actori din piaţă'” declara în 2013 vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Emil Calotă.

Destul e destul!

Prețul mare al energiei electrice a determinat consumatorii casnici să evite încălzirea cu electricitate și chiar să renunțe la boilerele electrice. Aceștia s-au orientat spre gaze, încălzirea fiind mai ieftină. Drept urmare consumul casnic s-a redus dramatic, atingând valori nemaintâlnite pentru România. În weekend valoarea consumului în România poate să scadă sub 5000MWh.
(vezi consumul de electricitate al României în timp real).
Nici industria nu se simte prea bine, ALRO Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din România înregistrează pierderi și este pe cale să efectueze concedieri. ArcelorMittal Galați amenință cu închiderea parțială a combinatului dacă prețul la electricitate va mai crește mult.

„Alro activează pe o piaţă globală, în care preţul aluminiului este stabilit de LME (Bursa de Metale de la Londra) şi noi nu putem transfera clienţilor costurile suplimentare generate de schema de supracompensare a sectorului de energie regenerabilă. Rezultatele financiare ale companiei pentru anul 2013 au continuat să fie afectate de o serie de factori, externi companiei, şi anume, taxele împovărătoare cu energia (certificate verzi, taxa de cogenerare etc.). În ciuda acestui context nefavorabil, anul trecut, Alro şi-a păstrat angajamentul faţă de strategia sa de investiţii şi a reuşit şi să-şi restructureze operaţiunile, astfel încât să-şi menţină în funcţiune toate capacităţile de producţie, dar şi cota de piaţă, într-un mediu fragil în care 11 producători de aluminiu s-au închis, începând cu anul 2003, numai în Europa”, a declarat, în comunicat, Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro.

ALRO Slatina este o companie rusească ce deține monopolul producției de aluminiu în România. Fără o activitate industrială intensă, România nu are cum să crească economic iar dezvoltarea economică este stopată dintr-un motiv foarte simplu: există multe țări în care energia e mai ieftină și costurile muncii mult mai mici decât în țara noastră.
România s-a ales cu capacități instalate demne de invidiat dar s-a trezit că nu mai are cine să cumpere energia electrică.

Energia e în toate

Românii plătesc bani nu numai prin factura la electricitate dar și prin scăderea produsului intern brut. Toate produsele și serviciile realizate în România devin mai scumpe. De la operațiile din spitale până la aluminiul produs la Slatina. Produsele românești mai scumpe, devin mai puțin competitive în economia europeană iar firmele românești vor vinde mai puțin la export.
Să luăm un exemplu. Firma X produce piulițe și suruburi la strung. Cum ArcelorMittal a mărit prețul la profile metalice din cauza costurilor cu energia, firma X va cumpăra profile din Ucraina sau Rusia unde sunt mai ieftine (deja economia are prima pierdere). După ce a efectuat prelucrările necesare, firma X vede că are o factură mai mare de plătit la electricitate și mărește prețul produselor . Cu produse mai scumpe la raft, firma X va vinde mai puțin fiind concurată de importurile din China. Aici statul român pierde a doua oară.

Lucruri ciudate în energie

Deși există capacități mari de producție din surse regenerabile, România arde gaze pentru a produce energie electrică. E un lucru ciudat odată ce statul român știe că gazele rusești se plătesc în dolari iar pentru unele țări din vecinătatea nostră, unde avem interese, se plătesc și cu concesii de natură politică.
Hidroelectrica este asaltată de politicienii dornici de îmbogățire rapidă. Aceștia au înființat firme de apartament care fac bișniță cu energie. În acest sens și-au dat legi care îi avantajează și încearcă prin presiuni și corupție să paraziteze companiile energetice de stat. În acest fel s-a ajuns în situația în care statul cumpără energie de la stat prin firmele unor „băieți deștepți”.
Mai mult, Hidroelectrica trebuie să mențină hidrocentralele la capacități reduse de funcționare pentru a favoriza vânzarea de energie subvenționată. Dar Hidroelectrica produce energie din surse regenerabile și o face la o scară mare. Atunci de ce nu intră în categoria surselor nepoluante de energie electrică?
Vezi sursele primare de energie pentru producerea electricității în România.
Firmele care vând energie subvenționată ar putea să o livreze gratuit odată ce pot obține profit din subvenții. În acest fel fac o concurență neloială centralelor pe cărbune și celor hidroelectrice mari. Dacă centralele eoliene pot vinde la prețuri mici obținând profituri uriașe nu același lucru se poate spune de termocentralele pe cărbune, cum ar fi cea de la Turceni. Atunci când dirijăm banii către firme străine precum Enel sau CEZ, trecând accelerat la energie verde, cel puțin o familie de mineri din Valea Jiului va plânge.

România mai mult pierde

Singurii câștigați din această schemă sunt producătorii de energie electrică regenerabilă cum ar fi Enel sau CEZ. Consumatorul român pierde de două ori: prima dată pierde banii pe care îi plătește pentru energia verde, în al doilea rând pierde prin scăderea produsului intern brut, pierdere generată de energia scumpă.

Consumul de gaz favorizează Rusia

Faptul că românii nu pot consuma energie electrică din cauza prețurilor piperate îi determină pe aceștia să aleagă încălzirea pe gaze. Gazprom încasează sume frumoase de la europeni în general și din România în particular. Mai mult, Gazprom are diverse firme mai mici în România care au extins rețeaua de gaze în zone în care oamenii se încălzeau cu păcură (prin centrale de cartier) sau cu biomasă (în zonele rurale).
Un exemplu în acest sens este firma Wirom ce aparține de Gazprom și are operațiuni în România.
Ce spun rușii de la Wirom pe pagina lor:

Cu un portofoliu actual de peste 23 000 de clienţi, atȃt casnici, cȃt și juridici și industriali și cu reţele de distribuţie de mai mult de 200 kilometri, compania noastrǎ a cunoscut o dezvoltare treptatǎ, aflȃndu-se și ȋn prezent ȋn continuǎ expansiune. An de an ne extindem activitatea acolo unde este nevoie de noi, preocupȃndu-ne ȋn permanenţǎ de creșterea calitǎţii serviciilor oferite clienţilor.

Wirom a extins rețeaua de gaze în Alexandria, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Mǎgurele și Corabia. Dacă ar fi existat o diferență mai mică între gigacaloria produsă din gaz și cea produsă din energia electrică acești oameni ar fi putut alege încălzirea electrică și ar fi pompat bani în sistemul românesc și nu în bugetul Rusiei.
Investițiile rusești din energie nu se limitează doar la România. Aceeași situație este întâlnită și în restul Europei. Ultima lovitură vine de la vecinii și prietenii noștri unguri care intenționează să construiască reactoare nucleare cu tehnologie rusească, cu electronică rusească și backdoor-urile de rigoare și cu uraniu cumpărat de la ruși. Bulgarii au vrut să construiască o belea nucleară la Belene, la câțiva zeci de kilometri de orașe precum Turnu Măgurele sau Zimnicea. Centrala urma să fie construită tot cu ajutorul rușilor.
Gazprom are o cifră de afaceri de 153 de miliarde de dolari anual și 393.000 de angajați. Vă întrebați ce face Rusia cu banii pe care îi încasează de la europeni? Dacă ați mizat pe dezvoltarea învățământului și a asistenței sociale v-ați înșelat. Vezi lista subsidiarelor Gazprom în Europa.
Principalii clienți Gazprom sunt: Germania (25%), Italia (14%), Franța (7%), Marea Britanie (7%) și Turcia. (o analiză detaliată o puteți găsi aici)
Gazprom nu e singura companie rusească din domeniul energiei, Wikipedia ne arată o listă lungă ce include printre altele: Lukoil  (139 miliarde de dolari cifră de afaceri), Rosneft (102 miliarde de dolari cifră de afaceri), Novatek (6.9 mld CA), Russneft, etc. (Vezi lista companiilor rusești din domeniul energiei)

Vladimir Putin declara în anul 2012.

„Vremurile prin care trecem cer o politică de întărire a sistemului de apărare aerian şi spaţial al ţării. Politica SUA şi NATO în materia apărării antirachetă care ne împinge să facem asta. Peste 590 miliarde de dolari vor fi consacrate în total pentru aceste obiective în următorul deceniu”

Și Vladimir Putin are bani pentru a întreține o armată gigantică. Sunt banii plătiți în fiecare an de europenii ce consumă energie și în special gaze. Armata Rusiei o vedem astăzi la lucru în Ucraina iar Putin se simte stâpân pe situație pentru că el e cel care stă cu mâna pe robinetul cu energie.

Update: Consumatorii casnici vor plăti de la 1 iulie 2014 facturi la energie mai mici cu 2,6% (în medie)
Gazele se vor scumpi de la 1 iulie 2014 cu 2,5% pentru populatie și cu 1,5% pentru firme.
Update 2:Prețul petrolului a ajuns la un nivel minim (75 de dolari pe baril). SUA lovește atât Rusia cât și Iranul și Venezuela prin aplicarea unei politici economice dure menite să subțieze bugetele de înarmare ale celor trei țări. Ceea ce era evident și am scos în evidență la momentul scrierii articolului se întâmplă acum la scară globală.