Adevăratul cost al energiei murdare iese câteodată la suprafață

Energia verde nu înseamnă doar o metodă costisitoare de producere a energiei și renunțarea la un lanț economic ce produce disconfort anumitor cetățeni. Adoptarea energiei verzi înseamnă salvarea de la moarte a sute de mii de oameni, condamnați la suferință.

Desigur, acești morți nu poate să-i numere nimeni, cauzele morții lor fiind întodeauna „discutabile” în funcție de interesele financiare ale celor implicați în producția și distribuția de energie.

Uniunea Sovietică nu și-a numărat niciodată morții de la Cernobâl și nici numărul bolnavilor de cancer pe care scurgerile de radiații l-a cauzat. În schimb și-a numărat banii pe care i-a cheltuit în primii ani pentru punerea în siguranță a centralei – cam 18 miliarde de dolari (conform unei declarații date de Mihail Gorbaciov).

Japonia vrea să uite de Fukushima, iar noi, românii, nu vrem să acceptăm că în mine noastre se moare. Se moare din cauza pulberilor, din cauza radiației din minele de uraniu sau pur și simplu în accidente imposibil de evitat.

Guvernele actuale ascund sub preș adevăratele costuri ale energiei murdare și subvenționează puternic acest sector prin plăți mascate.

În anul 2017, CN a Huilei are o datorie de 3,7 miliarde lei la bugetul de stat. Pe următorul loc se află SC pentru Închidere şi Conservarea Minelor, tot o firmă de stat – care are datorii de 941,9 de milioane de lei, pe locul trei aflându-se SN CFR SA, cu datorii de 601,6 milioane lei. Dacă aceste datorii de 1,1 miliarde euro nu le-am mai plăti ca să ardem cărbunele, am avea capacități enorme de producere a energiei curate, capabile să acopere chiar și zilele mai puțin productive.

Întotdeauna pierderile minelor sunt suportate de stat (adică de noi toți), pierderile CFR (care transportă cărbunele) sunt plătite de la buget, iar termocentralele pot să vândă kilowattul la un preț special, care ascunde de fapt ineficiența acestui sector și în asigură în fapt supraviețuirea. Chiar și noi în marile orașe plătim parțial gigacaloria din calorifere, cealaltă parte fiind suportată de către primărie.

Ce fac românii când văd morți în accidente? Întorc capul, mințindu-se că această problemă dispare, se șterge. Așa s-a procedat și după Colectiv, așa se va proceda și în cazul accidentelor de la minele din Valea Jiului.

Un procent de 32,6% din numărul total al accidentelor de muncă s-au înregistrat în industria extractivă, deși numărul salariaților din această industrie este de 3,3% din totalul salariaţilor pe economie. Sunt sute de morți în accidente și probabil extrem de mulți de mineri ce s-au îmbolnăvit după ani de lucru în mină. Silicoza este cea mai cunoscută boală de plămâni ce afectează minerii. Intoxicările cu pulberi de siliciu, plumb și gaze completează viața amară a minerilor. (citește mai multe despre silicoză)

Energia verde presupune cu mult mai puține riscuri

Hidrocentralele, centralele eoliene, fotovoltaice, pe biomasă, biogaz, mareomotrice, geotermale au riscuri mult mai mici în exploatare și în cele mai multe cazuri nu presupun un lanț economic în spatele lor.

Noile tehnologii verzi au devenit în ultimii ani mai eficiente, iar producția în masă a dus la scăderea accentuată a prețurilor. Astăzi vorbim deja de stocarea energiei electrice la scară largă cu ajutorul bateriilor litiu-ion, Australia comandând un sistem de baterii ce poate să ofere nu mai puțin de 129MWh. Bateriile furnizate de Tesla vor lucra împreună cu turbinele eoliene pentru a asigura continuitate în furnizarea energiei electrice.


Noi, în România, putem folosi apa din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului energetic național, atunci când nu bate vântul sau nu este soare și mai puțin bateriile litiu-ion.

Susținerea programelor de dezvoltare a energiei verzi nu înseamnă doar o creștere a calității vieții ci și protejarea unor grupuri de oameni ce muncesc astăzi în condiții inumane.

Update:
După o săptămână de frig accentuat, presa vorbește de dezechilibre – Sistemul national de transport al gazelor se afla de marti dimineata in stare de dezechilibru, iar de cateva ore pe punctul de a intra in stare de risc. (https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22315402-sistemul-national-transport-gazelor-afla-marti-dimineata-stare-dezechilibru-iar-cateva-ore-punctul-intra-stare-risc.htm)

Ce s-ar întâmpla dacă numărul abonaților la gaze s-ar dubla, iar frigul nu ar ține o săptămână, ci ar fi o iarnă adevărată?!

Lasă un răspuns