Lista furnizorilor de componente pentru Logan a fost facuta publica de catre reprezentantii Dacia iar surprizele au fost destul de mari luand in calcul ca din cei 188 de furnizori 134 sunt furnizori externi. Cu alte cuvinte putine lucruri sunt cu adevarat romanesti pe modelul Logan insa sunt suficiente componente romanesti pe „masinile straine”. Printre picaturi anumite contracte pe care producatori internationali cunoscuti precum: BMW, Mercedes sau Volkswagen le au cu firme din Romania a mai atenuat in imaginea mult prea pozitiva pe care aceste automobile le are in zona noastra.
Din cei 54 de furnizori romani, 6 isi desfasoara activitatea in Zona Industriala Furnizori (ZIF Mooveni). ACI (punti), VALEO (cablaje), JCI (scaune), EURO APS (piese plastice si termoformate), CORTUBI (esapamente), VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire) isi desfasoara activitatea in Zona Industriala Furnizori. Industria auto genereaza foarte multe locuri de munca bine platite, guvernele lumii subventionand puternic in mod direct sau mascat propriile marci si uzine.
Logan, un vehicul de origine in intregime Renault (tehnologie, dezvoltare, baza rulanta, motor, cutie de viteze, standarde de fabricatie), a fost conceput la Technocentre Renault, situat in regiunea pariziana, fiind foarte bine adaptat caracteristicilor pietelor vizate.
9 centre de productie si asamblare operationala: Romania, uzina-pilot a programului Logan, Rusia, Maroc, Columbia, Iran (Uzinele Iran Pars si Iran Khodro), India, Brazilia si Africa de Sud.
Departamentele :
I. Presajul
Presajul reprezinta inceputul procesului de fabricatie a unui vehicul si consta in transformarea materiei prime, livrate sub forma de tabla din otel, in piese de caroserie. Piesele astfel obţinute sunt trimise în departamentul Caroserie şi spre clienţii externi, prin intermediul centrului logistic ILN-RIR. 40% din activitatea Presajului este dedicată realizării de piese pentru celelalte uzine Renault din lume care fabrică Logan.
Atelierul ocupa o suprafata de 44 000 m². Presajul este format dintr-un total de 104 prese si zilnic se consuma peste 900 tone de tabla.
II. Caroseria
Caroseria reprezinta a doua etapa a procesului de fabricatie. Piesele din tabla de otel sunt asamblate prin sudura in puncte si, impreuna cu elementele mobile, formeaza caroseria masinii. Departamentul de Caroserie ocupa o suprafata de 36.000 m². Asamblarea pieselor se face cu ajutorul a 900 aparate de sudura.
III. Vopsitoria
Vopsitoria, a treia etapa a procesului de fabricatie, are ca misiune protejarea caroseriei impotriva coroziunii si realizarea unui aspect final conform exigentelor de calitate.
Procesul de vopsire presupune 6 etape:
1. TS – tratament de suprafata: degresare, fosfatare prin imersie.
2. Kataforeza: depunerea electrochimica a unui strat de grund, prin imersie.
3. Masticare: aplicarea masticului pentru lipire, etansare, antigravionaj (contra loviturilor de pietre). Pe fiecare masina se aplica 18 kg de mastic.
4. Aplicare vopsea intermediara: apret (robotizat)
5. Aplicare baze hidrosolubile si lac (robotizat)
6. Ceruire: aplicare ceara in corpurile goale (protectie anticoroziva).
Atelierul ocupa o suprafata de 35.000m². Pentru vopsirea unei caroserii sunt necesare 8 kg de vopsea.
IV. Montajul
Montajul reprezinta ultima etapa a procesului de fabricatie. In aceasta etapa sunt asamblate si montate elementele mecanice (grupul motopropulsor, puntea spate), postul de conducere, oglinzile si elementele interioare ale vehiculului (mochete, scaunele etc.).
Atelierul ocupa o suprafata de 45 000 m². El este organizat astfel:
• o linie de montaj cu o lungime de 1100 m
• doua ateliere de fabricatie
• o zona de control al finisarii
• un atelier de Mentenanta
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume.
Uzina Mecanica Dacia are peste 2000 salariati. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m². Directorul Uzinei Mecanice este Jacques EUDELINE.
Uzina Mecanica Dacia este organizata in 4 departamente de fabricatie:
I. Departamentul Motoare
Misiunea acestui departament este fabricarea pieselor componente pentru motoare, asamblarea acestora, precum si uzinarea pieselor de schimb pentru motorul C si cutii de viteze NG.
Activitatea departamentului se desfasoara in doua cladiri, pe o suprafata de cca. 23.000 m².
II. Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii
In acest departament se fabrica cutii de viteze JH, transmisii GE/GI si piese componente pentru aceste organe mecanice, dar si pentru cutia de viteze TL4.
Activitatea departamentului se desfasoara in doua cladiri, pe o suprafata de cca. 31 400 m². Una dintre cladiri este dedicata fabricatiei de cutii de viteze, cealalta fabricatiei de transmisii.
Cutiile de viteze JH si transmisiile se monteaza pe vehiculele din gama X90.
III. Departamentul Cutii de Viteze TL
In acest departament se produc cutii de viteze TLx (MT1). Aceasta este o cutie manuala de ultima generatie si este prima cutie de viteze comuna a Aliantei Renault-Nissan. Are 6 rapoarte si este capabila sa transmita un cuplu de pana la 240 Nm. Este adaptata noilor motoare pe benzina de 1,8 l si 2,0 l si motoarelor diesel de 1,5 litri.
Activitatea departamentului se desfasoara intr-o singura cladire cu o suprafata de cca. 29 000 m².
Acest sector de activitate este integrat organizatoric in Uzina Mecanica, iar din punct de vedere juridic reprezinta noua uzina Renault Mécanique Roumanie (RMR). Inaugurarea RMR a avut loc pe 13 mai, in prezenta primului ministru al Romaniei de la acea vreme, Calin Popescu-Tariceanu, a ambasadorului Frantei, alaturi de oficialitati si jurnalisti.
Uzina a fost construita dupa standardele Renault, in conformitate cu normele ISO 9001, pentru managementul calitatii, si ISO 14 001, pentru protectia mediului inconjurator.
Capacitatea actuala de productie este de 5.000 de cutii de viteze/saptamana, productie destinata in totalitate exportului catre uzinele Aliantei.
Cutia de viteze TL fabricata la Dacia se regaseste pe diverse modele Renault (Clio, Modus, noul Kangoo, Mégane, Scénic, noua Laguna) si pe modele Nissan (Tiida, Sentra, Versa, Latio, Livia, Note, Qashqai).
Efectivele departamentului sunt de aproape 350 de persoane.
IV. Departamentul Aluminiu
Atelierul turnatorie aluminiu produce piese turnate din aluminiu pentru cutiile de viteze si motoarele fabricate la Dacia si pentru alte uzine Renault din Europa, America de Sud, Africa, Asia.
Activitatea departamentului se desfasoara in doua cladiri, pe o suprafata de cca. 20.000 m². Cuprinde 4 ateliere de fabricatie si un atelier de mentenanta. Departamentul a inregistrat o evolutie spectaculoasa in ultimii ani, investitiile realizate facand posibila dublarea capacitatilor de productie la an la an: 6.500 tone in 2007, 12.200 in 2008.
Efective departamentului sunt de aproape 450 persoane.
Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport (Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu departamentul Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice.
Incepand cu anul 2009, toate modelele din gama Dacia beneficiaza de sistemele ABS Bosch 8.1 cu repartitor electronic al fortei de franare si AFU (asistenta la franarea de urgenta), care sunt in prezent echipamente de serie.
Centrul ILN-RIR gestioneaza expeditia colectiilor de piese necesare asamblarii modelelor Logan in celelalte uzine Renault din lume:
– Uzina Somaca – Casablanca (Maroc)
– Uzina Sofasa -Medellin (Columbia)
– Uzina Avtoframos – Moscova (Rusia)
– Uzinele Iran Khodro si Iran Pars – Teheran (Iran)
– Uzina Ayrton Senna – Curitiba (Brazilia)
– Uzina Mahindra – Nashik (India)
– Uzina Nissan South Africa – Rosselyn (Africa de Sud)
Centrul Tehnic Titu
Instalat pe o fosta baza militara aeriana de 330 ha, la jumatatea distantei intre Pitesti si Bucuresti, Centrul Tehnic Titu va avea ca misiune realizarea unei parti din testele de vehicule si organe mecanice concepute de birourile de proiectare ale Grupului Renault. Parte integranta a Renault Technologie Roumanie si a dispozitivului de inginerie al Grupului Renault din Romania, Titu vine in completarea centrelor de la Aubevoye si Lardy (Franta), in care Renault continua sa investeasca pentru a le mentine la cel mai inalt nivel.
Centrul Titu va cuprinde bancuri de incercari destinate vehiculelor intregi si componentelor. Ele vor permite recrearea unor conditii de functionare extreme: rezistenta la frig, simulator de expunere la soare, cabina de ploaie etc. Pentru a analiza comportamentul vehiculelor sunt prevazute noua tipuri de piste, cu o lungime totala de 30 de km. Inelul de viteza, pistele deformate, zona de proiectie sub caroserie sau zonele de apa vor reproduce conditiile de rulare a masinilor. Dispozitivul va fi completat de un laborator de analiza a materialelor. Demararea activitatii Centrului Tehnic este prevazuta pentru sfarsitul anului 2009.
Fabrica de cutii de viteza – Renault Mécanique Roumanie
Aceasta uzina produce prima cutie de viteze conceputa si utilizata in comun de Alianta Renault Nissan. Ea echipeaza motoarele pe benzina de 1.8 litri si 2.0 litri, precum si motoarele diesel cu turbocompresor de 1.5 litri. Denumita MT1/TL4, aceasta cutie de viteze moderna si compacta cu 6 trepte este utilizata pe vehicule din gamele Renault si Nissan. Greutatea cutiei de viteze ce iese din mainile inginerilor romani cuantifica numai 41 de kilograme. Ea va fi regasita pe modelele: Renault Clio, Modus, Kangoo, Mégane, Scénic, Laguna III, Nissan Tiida, Sentra, Versa, Latio, Livinia, Note si Qashqai.
Capacitatea actuala de fabricatie a uzinei, de 5000 cutii de viteze/saptamana, va permite livrarea a 225 000 de unitati in 2009. O extindere a capacitatii de productie este prevazuta la orizontul anului 2010. Implantarea acestei noi unitati a permis crearea a 342 locuri de munca.
Urmatoarele tari de export pentru Dacia sunt: Ucraina (9.350 unitati vandute in 2007 si 13.755 unitati, in 2008); Algeria (9.089 vandute in 2007 si 12.200 unitati, in 2008); Turcia (8.907 unitati vandute in 2007 si 9.578 unitati, in 2008); Italia (4.971 unitati vandute in 2007 si 8.623 unitati, in 2008); Spania (7.734 unitati vandute in 2007 si 6.974 unitati, in 2008).
Tarile in care exporta Dacia la sfarsitul anului 2008 sunt:
Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Burkina, Camerun, Coasta de Fildes, Congo, Croatia, Elvetia, Estonia, Franta (inclusiv Tahiti, Gouadelupe, Martinica, Guyana, Noua Caledonie), Gabon, Germania, Ghana, Grecia, Iordania, Italia, Letonia, Liban, Liberia, Lituania, Macedonia, Madagascar, Mali, Maroc, Mauritania, Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Senegal, Serbia si Muntenegru, Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ungaria.
In segmentul sau, Logan se pozitioneaza fata de o concurenta diversificata, adesea reprezentata de modele fabricate pe plan local, concurenta din care fac parte, de exemplu, Chevrolet Aveo, Hyundai Accent, Skoda Fabia sedan, Peugeot 206 sedan, Fiat Albea.
In cei peste patruzeci de ani de existenta, Uzina a produs 7 modele diferite (Dacia 1100, Dacia 1300, Dacia Nova, Dacia SupeRNova, Dacia Solenza, Dacia Logan, Dacia Sandero) si mai mult de 3 milioane de vehicule. Incepand cu 15 iunie 2009, cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de vehicule pe zi. Totalul efectivelor Uzinei Vehicule se ridica la in prezent la peste 8000 de salariati.
Fiind conceputa pe o platforma derivata din platforma B (Renault Modus / Nissan Micra), Logan beneficiaza de toate fundamentele ingineriei Renault privind securitatea si tinuta de drum: airbag sofer si pasager, in functie de versiune, centuri de siguranta spate in 3 punte si tetiere spate, in functie de versiune, protectii pentru membrele inferioare si bazin pentru sofer si pasager in partea frontala si in panourile usilor, plansa de bord cu o structura tip fagure, ce reduce consecintele impactului asupra genunchiului in caz de soc si o traversa de retinere a bagajelor, situata in spatele banchetei.
